Forum-cuvinte: Pluralul substantivelor

Revizuirea categoriei substantivelor feminine F107
(terminaţiile -tate, -tudine, -eţe, -işte, -re, -iune, -ime)

Propune: Octavian Mocanu

Def.1. Substantive abstracte derivate din adjective care exprimă o însuşire, calitate.

a. –tate ([S]:[S+P]:[T]=578:308:886 – explicaţii în alineatul al doilea)

vezi Def.1 (calitate, periodicitate, perpetuitate, egalitate, paritate, antichitate, profunditate, curiozitate, perpendicularitate*, extrateritorialitate*). Definiţia este comună tuturor limbilor romanice (fr. –té, sp. –dad, cat. –tat, it. –ta, port. -dade).

© Continui cu o observaţie din păcate nesingulară. Cine are curiozitatea şi timpul necesar să arunce o privire în fondul de cuvinte acceptate deocamdată în jocul de scrabble, va avea neplăcuta surpriză să constate o repartizare la voia întîmplării a majusculei S înapoia categoriei gramaticale F107, ceea ce se traduce prin singulare tantum, adică doar cu/la numărul singular. Cine mai are la îndemînă şi un calculator şi se încumetă să dreagă un scurt progrămaş* în care să numere cele două apariţii (cu şi fără S) va ajunge la ebluisantul* scor: 578 S la 308 cu ambele numere, dintr-un total de 886 de apariţii (în continuare voi folosi notaţia: [S]:[S+P]:[T]=578:308:886)!

© Inchei cu o invocaţie: Scrabblişti buni! Fie-vă milă de propriile noastre suflete ahtiate de azbuchile* limbii şi dacă eforii lingvisticii autohtone au luat-o pe drumul pierzaniei, măcar noi să nu o facem! Să eliminăm aşadar şugubăţul S din cele cinci sute saptezeci şi opt de cazuri singulare şi să vorbim, în fine, ca la carte. Căci ce logică are ca sticlozitatea să se transforme în sticlozităţi, pe cînd sterilitatea să nu admită sterilităţi. Avem sublimitate cu sublimităţi, dar superfluitatea în mod superfluu se încăpăţînează să respingă superfluităţile, ş.a.m.d. ş.a.m.d. Sau ca să fiu mai exact: ştiaţi că... claritatea este incontestabil unică şi nenumărabilă*, pe cînd neclarităţile ne îneacă, că inechităţile nu admit echităţi*, că ineficacităţile sînt mai multe ca singulara eficacitate, că lizibilitatile stau în contradicţie cu de nezdruncinata ilizibilitate, că poţi găsi cel mult o ilegitimitate, dar legitimităţile se adună gramadă, că în lipsa de mobilitate dăm de nenumarate imobilităţi şi dacă mă întrerup o fac doar ca să vă mai păstraţi niţica calmul că mai "iaste" şi prin alte părţi "cestiuni" de primă importanţă.
Rezumînd, propun ca întreaga subcategorie* să fie declinabilă atît la singular, cît şi la plural.

Alte păreri - Lista Excel

b. –(tu)dine ([S]:[S+P]:[T]=12:30:42)

vezi Def.1 (beatitudine, completitudine, amplitudine, consimilitudine, gratitudine, habitudine, solitudine). Definiţia este comună tuturor limbilor romanice (fr. –tude, sp. –tud, cat. –tud, it. –tudine, port. -tude).

© Pledez din nou pentru renunţarea încorsetării S-ului, aşa încît şi cei 12 năpăstuiţi să se bucure de libertate totală de declinare, moment pînă în care nu vor exista beatitudini*, concretitudini*, inaptitudini* (!), disimilitudini* sau plenitudini*!

Nota. Se impune aceeaşi decizie şi pentru singulara inordine faţă de multiplele ordini.

Rezumînd, propun ca întreaga subcategorie* să fie declinabilă atît la singular, cît şi la plural.

Alte păreri - Lista Excel

c. –eţe ([S]:[S+P]:[T]=25:15:40)

vezi Def.1 (tristeţe, nobleţe, delicateţe, injusteţe, justeţe, mîndreţe, buneţe). Definiţia este comună tuturor limbilor romanice, un cuvînt în schimb poate apărea cu sufixe diferite (fr. –esse, sp. –ez(a), cat. –esa, it. –ezza, port. -eza).

Rezumînd, propun ca întreaga subcategorie* să fie declinabilă atît la singular, cît şi la plural.

Alte păreri - Lista Excel

d. –işte ([S]:[S+P]:[T]=9:47:56)

Def.2. Substantive derivate din alte substantive (în genere din categoria plantelor, şi mai rar a animalelor) cu sens colectiv, în particular: loc plin cu, loc în care se află, teren plantat cu (meişte, stejărişte, trifoişte, mălăişte, păpurişte, cînepişte, arinişte). Sufixele îmbracă alte forme în celelalte limbi romanice (fr. –eraie, sp. –al(-eda), cat. –eda (-ar), it. –(a/e)to, port. -al).

© Repetitio est mater...excellentiae! La fel adică cu minoritarii coronişte, gorunişte, jarişte, meişte, pomişte, roişte, stejărişte cu geamănu-i stejerişte la care se adaugă...sst...linişte (deşi multe nelinişti mă cuprind în lipsa liniştilor*).

Rezumînd, propun ca întreaga subcategorie* să fie declinabilă atît la singular, cît şi la plural.

Alte păreri - Lista Excel

e. –re ([S]:[S+P]:[T]=110:332:432)

Def.3. Substantive derivate din verbe [unele neconsemnate drept cuvinte-titlu] (în majoritatea situaţiilor infinitivul lung al verbelor) exprimînd acţiunea verbului originar (pieire, termoaprindere, carbonificare, zonificare, fotocartare, tabuizare, neînţelegere). Sufixele cu înţeles asemănător din celelalte limbi romanice (sufixele verbale ale infinitivului).

Notă. Se adaugă în această subgrupă şi cîteva substantive de-sine-stătătoare. Ele vor fi tratate separat.

© In primul rînd, renunţarea la condiţionarea de singulare tantum vine şi numai de la admiterea implicită a substantivării verbelor, cu ajutorul sufixului –re, luînd toate formele declinării (aceasta observaţie se aplică în mod direct termenilor S prefixaţi cu ne- sau in-, plus celorlalte derivate verbale).

Pe de altă parte, însingurarea de care suferă pătrimea oropsită de lipsa pluralităţii nu are la bază nici un temei logic. Ne ciocnim iarăşi de aleatorismul autorilor dex-ului.

Excepţiile privesc cuvintele fiere şi miere, care după părerea mea ar putea accepta şi formele de plural fieri şi mieri, mai ales datorită caracterului lor concret (şi plural din natură).

Rezumînd, propun ca întreaga subcategorie* să fie declinabilă atît la singular, cît şi la plural.

Alte păreri - Lista Excel

f. –iune ([S]:[S+P]:[T]=37:578:615)

Def.4. Substantive derivate din verbe [unele neconsemnate drept cuvinte-titlu] [cîteva derivate şi din adjective] (apropiate ca semantică primară de infinitivul lung al verbelor) exprimînd acţiunea şi/sau efectul verbului originar [echivalente cu derivatele (dacă există) de la o rădăcină verbală cu prefixul -ie] (consemnaţiune, conexiune, alegaţiune, imersiune, decompresiune, discreţiune, inflexiune, manifestaţiune). (fr. –ion, sp. –ión, cat. –ió, it. –ione, port. -ăo).

© Uitate din motive greu de elucidat, se zbat 5% din termenii în discuţie cu aripa ciungă a doar numărului singular. Pentru conciziune mai amintesc cu discreţiune intromisiunea televiziunii (!!), un caz cert de levitaţiune din cercul agnaţiunii încrengăturii singulare, pe care cu amărăciune şi compasiune îl supun clarviziunii scrabbliştilor noştri. In fine, dintre paradoxurile cele mai...neaşteptate, aflăm că: pot exista varii indiscreţiuni la o atotcuprinzătoare discreţiune, fotoemisiunea e şi ea unică (electronişti, fizicieni, luaţi aminte!!), despre indiviziune ce să mai vorbim?, etc., şamd.

... rezumînd, propun ca întreaga subcategorie* să fie abilitată atît la singular, cît şi la plural.

Alte păreri - Lista Excel

g. –ime ([S]:[S+P]:[T]=105:60:165)

Def.5. Substantive derivate din alte substantive sau adjective (în genere exceptînd categoria plantelor) cu sens colectiv, în particular: (a) mulţimea, reuniunea lor cu sens concret sau (b) însuşirea, calitatea a ceea ce denotă cu sens abstract (viitorime, şoricime, frunzărime, funcţionărime, calicime, slugărime, lungime, semiînălţime, greime, albime, unime, şaisprezecime, optime). Sufixele îmbracă alte forme în celelalte limbi romanice (fr. –v. b./-eau, -esse, sp. –ío/-ía, cat. –(a)da, it. v. b./-esca, -esso, port. –ia/-io).

© E poate singurul caz în care cred că e corect să considerăm nota dominantă de numai la singular întrucît un plural al unui termen cu înţeles plural implicit riscă să devină pleonastic. Acest considerent în schimb cred că se potriveşte îndeosebi subcategoriei* (a).

Astfel, propun trecerea la subgrupa singulare tantum a termenilor: cătănime, crăime, junime, pedestrime, pescărime, putrezime, sălbătăcime/sălbăticime şi voinicime.

In sens invers, recuperarea din subgrupa singulare tantum şi înzestrarea lor cu un număr plural a termenilor din subcategoria* (b): frăgezime, micşorime, prospeţime, puţintime, semiînălţime, străvezime, subţirime, uşurime şi vechime.

Alte păreri - Lista Excel

h. altele ([S]:[S+P]:[T]=8:79:87)

© E vorba de 8 restante doar la singular, care nu au încăput pe întinderea categorisirii de mai sus. Le voi înşira separat: azbuche, măzăriche, măzeriche, muierce, pace, price, ruşine, senectute. In ordine: azbuche poate liniştit să admită azbuchi în accepţiunea pe care o are; măză/erichea care e un fenomen atmosferic întocmai ploii, ninsorii sau grindinei (toate cu declinare completă) e îndreptăţită să obţină viza pluralului; muierce – muierci, pace –păci şi price – prici nu pun probleme; de ruşini am auzit cu toţii, iar senectutea de fapt aparţine etimologic subgrupei b. –(tu)dine, la care am propus trecerea la plural.

După cum sună laitmotivul:
... rezumînd, propun ca întreaga subcategorie* să fie abilitată atît la singular, cît şi la plural.

Tavi / Barcelona – 27.03.01

Alte păreri (pro / contra)

(Claudia Mihai) Cred că pluralul merge numai la cuvintele care au primit un sens suplimentar faţă de cel iniţial, care este de singular. De exemplu, "televiziuni" înseamnă "posturi de televiziune", deci sensul cuvîntului TELEVIZIUNE (care iniţial însemna fenomenul fizic de difuzare a imaginilor etc.) a fost îmbogăţit cu unul pentru care pluralul este firesc. Un alt exemplu: "lichidităţi" este o noţiune deja consacrată în economie, cu sensul de "fonduri lichide, disponibile...", deci un sens nou faţă de cel iniţial, de "proprietatea de a fi lichid". Sînt de acord că uzanţa a impus între timp sensuri şi forme de plural, faţă de realitatea de la momentul alcătuirii dicţionarului (DEX'75). Vina autorilor nu este aceea de a fi consemnat "haotic" sau la "voia întîmplării" unele cuvinte (nu intră totul în tipare, în materie de limba română!), ci aceea de a nu fi actualizat dicţionarul, cu ocazia reeditărilor (şi aşa, prea rare).
     Unele din cuvintele care între timp au primit şi sensuri de noţiuni numărabile sînt probabil cunoscute de toată lumea, altele circulă într-un registru mai restrîns al limbii. De exemplu, substantivele desemnînd proprietăţi fizice/chimice ale substanţelor sînt folosite în literatura de specialitate şi cu sensul de măsuri/valori ale acestor proprietăţi: se spune, de exemplu, "curenţi de amplitudini diferite", cu sensul de "curenţi avînd valori diferite ale amplitudinii" etc. Iată şi un exemplu dintr-un registru mai larg (cred): "preţiozităţi" nu înseamnă pur şi simplu pluralul "calităţii de a fi preţios, de a se exprima în cuvinte pompoase..." (plural care n-ar avea nici o noimă, după părerea mea), ci înseamnă "expresii în stil preţios, fandosit...".
     In funcţie de cunosţintele, de simţul limbii şi de buna credinţă a fiecăruia, putem vota un cuvînt sau altul, dar - ceea ce e foarte important - trebuie să fie clar că NU hotărîm noi crearea unui plural (sau a unui cuvînt, de altfel... cu excepţia, poate, a celor din familia SCRABBLE)! Noi nu putem decît să constatăm... şi să susţinem public (de preferat, cu exemple) că acele cuvinte se folosesc la plural!
     Am votat deja unele (cam 10%...) din cuvintele propuse. Comentariile "pe cuvînt" le-am mai făcut şi direct în listă, pe celula "mea" din dreptul cuvîntului respectiv (folosind opţiunea "Note", sau "Comment", din meniul "Insert" al programului Excel). Vă recomand să vă argumentaţi în aceeaşi manieră votul pentru un anume cuvînt, de cîte ori puteţi, şi să păstrăm spaţiul din această pagină pentru comentariile cu caracter mai general, pentru a nu îngreuna prea mult urmărirea dezbaterii.

Dezbateri

Revizuirea categoriei substantivelor feminine F107 (terminaţiile -tate, -tudine, -eţe, -işte, -re, -iune, -ime)

Propune: Octavian Mocanu

Alte păreri (pro / contra)

Revizuirea categoriei substantivelor feminine F107
(terminaţiile -tate, -tudine, -eţe, -işte, -re, -iune, -ime)