Alfabetul ebraic

Propunere: Octavian Mocanu

lämedh	mêm	nûn	sämekh	`ayin	pë	xädhê	qôph	rêsh	s(h)în	täw
lamed	mem	nun	samekh	ayin	pey	tsadek	kuf	reysh	s(h)in	tof
lamed	mem	nun	sameh	ain	pe	ţade	cof	res	şin	tav

1. Prima linie prezinta alfabetul in transliterarea si pronuntarea standard a caracterelor ebraice, cea de-a doua linie reda pronuntarea idis folosind transliterarea YIVO (respecta transcrierea fonetica englezeasca), iar in ultima este propusa transcrierea echivalenta in romana.

2. In foarte multe lucrari de referinta, alfabetul este redat destul de aproximativ, amestecindu-se in mod curent cele doua tipuri de pronuntari [vezi WEUD sau LE]. Pentru redarea ebraica am apelat la [LHS si IHG], pentru cea idis la [JW si sursa YIVO]. Cred ca preferabila, nu numai in situatia de fata, este adoptarea standardului actual, ceea ce m-a determinat la a alege pronuntarea ebraica fata de cea idis.

3. Legenda la transliterarea ebraica

a)semne diacritice aplicate vocalelor:

¨ (diereza, in notatia standard bara orizontala superioara) = vocala lunga, isi poate schimba valoarea in timpul flexionarii

^ (accent circumflex) = vocala pura, nu-si schimba valoarea in timpul flexionarii

Æ (fara nici un semn) = vocala scurta, se poate schimba in decursul flexionarii.

´ (accent acut antepus vocalei) = sunet (consoana) realizat prin inchiderea glotei (stop-glotal), ca inaintea celui de-al doilea o sau e din: co-operate, re-enter.

` (accent grav antepus vocalei) = sunet (consoana) faringial constrictiv [cele doua sunete se regasesc si in greaca, sub denumirea de spirite]

b) grupe consonantice si explicarea simbolurilor speciale:

th = dentala fricativa ca in thin [eng.]

dh = alveolara fricativa ca in though [eng.]

s (de fapt, s cu un punct dedesubt) = retroflexa fricativa (atingind cu virful limbii cerul gurii, s surd catalan)

s = dentala fricativa surda (s in romana)

t = alveolara ploziva surda (t in romana)

q (de fapt, t cu un punct dedesubt) = retroflexa ploziva surda (t atingind cu virful limbii cerul gurii)

k = uvulara ploziva (k din kein [germ.])

q = velara ploziva (sunetul k in romana)

w = fricativa labio-dentala (v in romana)

bh = fricativa bilabiala (b sau v intervocalic din spaniola)

h = glotala fricativa surda (ca in romana)

kh = glotala fricativa sonora (buch [germ.], loch [eng.])

c (de fapt, h cu un punct dedesubt) = faringiala fricativa (j anadaluz)

y = i semivocalic

x = ţ

4. In fine, propun si introducerea termenului şva in grupa N24 (v. discutia de mai sus), corespunzind echivalentelor Schwa [germ.], (s)chwa [fr.], s(c)hwa [eng.] sau sva [magh.] cu acceptiunile: vocala neutra, numita in franceza e mut [e din chose, NPR], simbolul ∂, in limbile indo-germanice exprimind gradul disparitiei vocalelor [e din Vase, WDW], in anumite limbi, in silabele neaccentuate desemneaza o vocala existenta ce si-a pierdut timbrul [MÉK si WEUD, ex. a din sofa, e din system, i din easily, o din gallop si u din circus], marcheaza generic o vocala neutra cu simbolul fonetic ∂ [WEUD].

Alfabetul arab

Propunere: Octavian Mocanu

In privinta categoriei sintactice, vezi Alfabete..., iar asupra foneticii, pentru simbolurile din acest tabel se aplica Legenda cu observatia ca x exprima o retroflexa fricativa sonora (perechea sonora a lui s ), iar d e retroflexa ploziva sonora.

6.BIBLIOGRAFIE