Există însă unele detalii asupra cărora credem ca este necesară o consultare generală, pentru ca noua listă să fie cît mai utilă – atît arbitrilor, cît şi jucătorilor.

Sondaj de opinie (1)

Am ales, spre exemplificare, numai cuvinte care în LOC-2 poartă codul A1. Pentru cei care nu ştiu încă: A înseamnă actualmente [adjectiv] sau/şi [substantiv masculin şi feminin]. În noul LOC, se propune MF pentru [s.m. şi f.] şi A pentru [adj.]. Nu acest detaliu este însă obiectul sondajului, ci codul numeric.

În LOC-2, codul A1 înseamnă, pur şi simplu, că forma de bază (ex.: ABORIGEN) se poate prelungi cu oricare din "terminaţiile": -A, -E, -EI, -ELE, -ELOR, -I, -II, -ILOR, fără teama de a lua "zero". Cifra 1 arată deci că, din punctul de vedere al jocului de scrabble, prin flexiune nu se produc modificări în "rădăcina" cuvîntului.

În LOC-3, codificarea se nuanţează pentru a arăta că, în realitate, în interiorul cuvîntului se produc modificări fonetice şi chiar grafice (Ă devine A, S devine Ş, T devine Ţ etc.) - deşi, prin convenţie, aceste modificări sînt ignorate la scrabble (şi la alte jocuri de litere). Astfel, A1 (despărţit în A1 + MF1), se ramifică apoi în: [A1 = MF1] + [A2 = MF2] + [A4 = MF4] + [A6 = MF6] etc... (vezi exemplele de mai jos).

Exemple:

	Tabel 1				Tabel 2				În Tabelul 2 codul numeric se modifică deoarece:
	(exemple din LOC-2)				(propunere pt. LOC-3)
	ABORIGEN	A	1		ABORIGeN	MF	1		------------------------
	ABSOLVENT	A	1		ABSOLVeNT	MF	2		-T final devine -Ţ-, la m. plural (absolvenţi)
	ACORDEONIST	A	1		ACORDEONiST	MF	6		-ST finale devin -ŞT-, la m. plural (acordeonişti)
	AEROLOG	A	1		AEROLoG	MF	11		-G final se pronunţă [dj], la plural (aerologi/-ge)
	AMIC	A	1		AMiC	MF	10		-C final se pronunţă [tş], la plural (amici/amice)
	BASC	A	1		BASC	MF	15		-SC se pronunţă [ştş], la plural (basci/basce)
	BIELORUS	A	1		BIELORuS	MF	4		-S final devine -Ş-, la m. plural (bieloruşi)
	CEH	A	1		CEH	MF	12		-H se pronunţă mai "surd" şi mai "aspru" la masc. sg., mai "şuierat" la masc. pl. şi mai "sonor" la fem.
					Litera mica reprezintă accentul

Note:
- Ramificări similare se produc, astfel, şi la alte coduri A, M, F, V, P. Tabelele de flexiune se vor multiplica în consecinţă.
- Modificările de cod prezentate mai sus nu antrenează modificarea listei cuvintelor flexionate (folosită de program).
- Codurile numerice din Tabelul 2 sînt preluate din Dictionnaire morphologique de la langue roumaine (autori: Alf Lombard si Constantin Gâdei), Ed. Academiei, 1981. Codurile din Tabelul 1 au fost preluate din acelaşi dicţionar, fiind simplificate însă pentru nevoile de flexiune ale programului de scrabble.

Ne-ar interesa foate mult comentariile dvs. Dar, chiar dacă nu doriţi să dezvoltaţi argumente sau obiecţii, votaţi măcar:
Tabelul 1 sau Tabelul 2. Votul solicitat se referă la codul numeric.

Paul Răican
Cătălin Caba
Viorel Grosu

Adi Popan
Matei Gall
Ştefan Pall
Radu Borza