C.M.

SCRISOARE DESCHIS� (publicat� �n ziarul Rena�terea b�n��ean�, �n mai 1993) ONORAT� ACADEMIE ROM�N�, In numele dreptului la peti�ie garantat prin Constitu�ie, �n calitate de cet��eni rom�ni, v� rug�m respectuos s� binevoi�i a ne r�spunde la urm�toarele nedumeriri st�rnite de recenta dvs. hot�r�re de a reveni la grafia cu �. Am urm�rit cu mare interes toate lu�rile de pozi�ie ale unor speciali�ti �i ale unor oameni de cultur� �n aceast� privin��. Argumentele �n favoarea acestei m�suri par s� se reduc� la: Faptul c� generalizarea lui � ar fi fost f�cut� printr-o m�sur� abuziv� din partea fostului regim, din ra�iuni politice �i nu lingvistice. �ncerc�nd s� afl�m ceva despre istoria ortografiei limbii rom�ne, am aflat �ns� c� unificarea transcrierii lui [�] prin renun�area la � a fost propus� pentru prima dat� Academiei �n 1925, de Congresul Filologilor din Bucure�ti, �i reiterat� �n 1926. Si chiar a fost adoptat� de Academia Rom�n� �n 1932! S-a revenit �ns� asupra acestei hot�r�ri, �n urma memoriului depus de Sextil Puscariu. Nu �tim cu ce argumente, dar v-am ruga s� ne explica�i. Argumentul cel mai important: s� demonstr�m lumii originea latin� a limbii noastre. Aceast� demonstra�ie s-ar face cu succes garantat, am �n�eles, prin detronarea monopolului de�inut de litera � fa�� de sunetul [�], �ntruc�t se pare c� �n general acest sunet, inexistent �n limba latin�, a �nlocuit un [a] originar. Nu cunoa�tem �n detaliu argumentele speciali�tilor �n domeniu �mpotriva acestei m�suri � �ntre altele, pentru c� nu prea le-am v�zut publicate. In dorin�a de a ne forma o opinie, am �ntreprins unele cercet�ri �amatoriste� pe cont (�i risc) propriu, utiliz�nd lucr�ri mai accesibile publicului larg, dintre cele editate sub egida Academiei Rom�ne. Lucrarea la care ne-am oprit este Dic�ionarul Explicativ al Limbii Rom�ne, Institutul de Lingvistic�, 1975, supl. ed. 1985. Din acest dic�ionar, am extras toate cuvintele �n interiorul c�rora este cuprins� litera � �i care stau la baza unor �ntregi familii de cuvinte (deci am ales cuv�ntul �mprumutat dintr-o alt� limb� sau format pentru prima dat�). De asemenea, am ales c�te un exemplu dintre cuvintele formate cu acela�i afix con�in�nd litera �. Practic, nu am num�rat toate cuvintele con�in�nd �, ci cazurile �n care apare aceast� liter� (de exemplu, toate cuvintele din familia ROM�N au fost considerate un singur caz). Rezultatul acestui calcul poate fi urm�rit �n tabelul de mai jos.   Origine Vocala �nlocuit� de �* Num�r de cazuri** Procent LATIN� A,E,I,O,U 131 22,75% din care:  A 66 11,46%  E 30    5,21%  I 26    4,51%  O 7    1,22%  U 2    0,35% ALBANEZ� (cf.) e,i,u,a 13 2,26% SLAVON� ú ,e ,o,i,a 103 17,88% BULGAR� sau S�RBO-CROAT� (cf.) �,e/– ,u,i 82 14,24% RUS� (cf.) i,u,�,o,e 8 1,39% UCRAINEAN� (cf.) y 5 0,87% TURC� i,e,y,a 31 5,38% GERMAN� (cf.) u,a 3 0,52% MAGHIAR� (cf.) o,a,e,i 29 5,03% NEOGREAC� (cf.) o,i,a 9 1,56% necunoscut� � ? � 100 17,36% onomatopeic� � ? � 62 10,76% Total 576 100,00% *) In ordinea frecven�ei �nlocuirii. **) Anex�m listele alc�tuite. A�adar, am considerat ca reprezent�nd c�te un singur caz: cele 20 de cuvinte formate cu sufixul -M�NT provenind din latinescul -mentum; cele 13 cuvinte cu sufixul turcesc -l�c (-lik), de�i acestea s�nt consemnate ca fiind �mprumutate fiecare �n parte, cu excep�ia lui CRAIL�C; cele 34 de verbe terminate la infinitiv �n �, dintre care numai dou� de origine latin�: AM�R� (amarire) �i UR� (*horrire = horrere, horrescere). Toate aceste verbe au -� �n pozi�ie final� numai la forma de infinitiv; practic jum�tate din formele lor flexionare (gerunziul, perfectul, participiul � eventual declinabil), precum �i cuvintele derivate din ele, intr� sub inciden�a indica�iei din comunicatul Academiei Rom�ne; gerunziul verbelor de conjugarea I format cu sufixul -�ND provenind din lat. -ando; gerunziul verbelor de conj. a II-a �i a III-a format cu sufixul -�ND provenind din lat. -endo. Nu am inclus �n list� cuvintele formate prin prefixarea unor cuvinte cu � ini�ial (ex. RE�NCEPE). De asemenea, nu am sc�zut din list�, prin compensa�ie, cele 3 cazuri �n care noua regul� produce o discriminare invers� � cuvinte la care �-ul ini�ial provine dintr-un a latinesc: �NGER (angelus), �NGUST (angustus), �NT�I (antaneus)! Desigur, cifrele din tabelul nostru nu au preten�ia unei des�v�r�ite acurate�i. Indiferent �ns� de procentele ob�inute �i de erorile posibile, constat�m c� � prin ultima modificare a ortografiei � noi, rom�nii, am realizat urm�toarele: am renun�at la o regul� simpl�, clar�, av�nd o singur� excep�ie (familia cuv�ntului ROM�N), bazat� pe un criteriu unitar �i pe o logic� la �ndem�na oric�rui cet��ean alfabetizat: aceea prin care litera noteaz� sunetul � �ns��i logica ce a condus la inventarea primului alfabet din lume! am adoptat o regul� care nu pare s� aib� alt criteriu dec�t pozi�ia literei �n cadrul cuv�ntului (ini�ial�, intern� sau final�). V� atragem respectuos aten�ia c� limitele cuv�ntului s�nt suficient de bine marcate prin� pauz� (spa�iu, blanc)! dac� punctul doi nu poate fi luat �n serios (�i nu poate!) �i dac� r�m�ne valabil scopul declarat ini�ial, adic� �restaurarea imaginii� cuv�ntului latinesc de origine (s� sper�m c� nu se propune restaurarea tuturor grafiilor, unele destul de controversate de altfel, ale tuturor limbilor-surs�!), atunci v� atragem respectuos aten�ia c� am �repus �n drepturi� aceste cuvinte �n numai 11,5% din cazuri, �n schimb am falsificat celelalte 88,5% din cazuri, atribuind un a latinesc originar unor cuvinte care nu-l con�ineau! Onorat� Academie Rom�n�, Am ajuns la o concluzie grav�: aceea c�, de fapt, abia acum min�im mai v�rtos (lat. virtuosus)! De fapt, cosmetiz�m �n �latinisme-cu-a� majoritatea cuvintelor cu � din limba rom�n�, indiferent de provenien�� �i de vocala lor de origine! Deci, schimbarea operat� este la fel de abuziv� ca �i cea anterioar� din punct de vedere etimologic, f�r� a avea �ns� cel�lalt argument, al not�rii unei realit��i actuale a limbii: sunetul [�], a c�rui pronun�are, trebuie s� recunoa�tem, este mai aproape de [i] dec�t de [a]. Asta abia ne creeaz� convingerea c� unificarea not�rii acestui sunet ar fi venit oricum, �n ordinea fireasc� a evolu�iei spre simplificare a ortografiei rom�ne�ti, mai devreme sau mai t�rziu, indiferent de regimul politic. Sper�m �ns� c� nu se urm�re�te s� se elimine �i sunetul [�] ! Pentru c� acesta, oric�te semne grafice s-ar inventa pentru el, �n urechile unora tot �ciudat� va suna! In orice caz, ca amatori �n ale lingvisticii, dar ca utilizatori, beneficiari �i... propagandi�ti voluntari ai limbii rom�ne, v� putem �mp�rt��i din proprie experien�� c� un modest intelectual rom�n nu are nevoie de mai mult de 15 minute pentru a convinge un modest intelectual francez, de exemplu, de latinitatea rom�nilor (cu [�] cu tot). Nu �tim c�t de repede decurge �convertirea� �ntre doi intelectuali de elit�, dar presupunem c�, logic vorbind, ar avea nevoie de �i mai pu�in timp. Dac�, desigur, cei doi s�nt de bun� credin��. Altfel, dou� milenii de istorie nu s�nt suficiente. De altfel, dac� noi mergem neap�rat pe ideea ca str�inii s� vad� altceva dec�t vedem noi �n forma scris� a unui cuv�nt rom�nesc, atunci propunem extinderea acestui sistem dual �juma�/juma� � �i la (celel)alte vocale. Am putea deci (re)inventa, [�] din i, [i] din u etc. Astfel, �n loc de C�P�T�I (din lat. capitaneum), am scrie: ! G�ndi�i-v� numai, �nainte de a v� enerva, ce avantaj extraordinar prezint� sistemul: noi vom citi numai semnele diacritice, ignor�nd vocalele de dedesubt, iar str�inii curio�i s� ne cerceteze �nscrisurile vor citi numai literele, ignor�nd cu totul ciudatele noastre �accente� (cum de altfel se �i �nt�mpl�) �i conving�ndu-se de... Dumnezeu �tie ce - de exemplu, c� nu �tim s� scriem corect cuv�ntul fran�uzesc capitaux? Venerabili membri ai Prezidiului Academiei Rom�ne! V� rug�m s� ne ierta�i tonul juc�u� (castigat ridendo�, nu?). Apropo, dac� toat� Europa latin� RIDE (fr. rit, it. ride, sp. rie, port. ri), noi de ce s� RADEM? Chiar am avea ceva important de CASTIGAT? (RADEM = r�dem, CASTIGAT = c��tigat, scrise pe un computer al c�rui program de tehnoredactare nu a prev�zut, din p�cate, �i semnele diacritice rom�ne�ti). L�s�nd gluma, ar fi mai bine s� mai privim pu�in cifrele din tabelul de mai sus. Chiar dac� ne referim numai la cuvintele cu � de provenien�� latin� (cam 22% din total, dup� opinia noastr�), tot am avea un raport aproximativ unitar: practic, pentru fiecare caz de �restaurare� am avea unul de �alterare�, de �ndep�rtare de la forma cuv�ntului de origine � de data aceasta, f�r� justificare! In final, v� prezent�m dou� �tiri recente, din pres�: La �edin�a �n cauz� a Prezidiului Academiei Rom�ne, doamna acad. prof. dr. doc. Zoe Dumitrescu-Bu�ulenga a adus argumentul determinant al votului: trebuie s� facem orice efort ca s� convingem anumite �voci� din str�in�tate care (iar��i) se �ndoiesc de latinitatea noastr�. Mai mult, la Londra se �nva�� limba rom�n� la� Institutul de Limbi Slave! (de fapt, titlul exact este "School of Slavonic and East-European Studies", iar acolo se �nva�� nu numai limbile slave �i rom�na, ci �i finlandeza �i maghiara...) Intr-un articol recent se afirma c� slavii, ca o prim� impresie despre aceast� parte de lume asupra c�reia n�v�liser�, au denumit pe rom�ni �i pe italieni cu acela�i cuv�nt (cu sensul de �lup�. O variant� a acestui cuv�nt ar fi: V(A)LAH. Oare s� fi perceput barbarii aceia, care nu prea aveau obiceiul s� cerceteze fel de fel de documente, mai u�or dec�t distin�ii cercet�tori romani�ti contemporani din Occident, leg�tura de rudenie dintre rom�ni �i italieni? Evident, nu. Acele �voci� nu pot fi dec�t de rea credin��. Si atunci, e mai bine s� nu le aducem noi, pe tav�, un argument ca acela cu cosmetizarea. Dac�, �ns�, chiar nu putem evita amestecul politicii �n treburile limbii rom�ne, dac� trebuie mereu s� �facem totul� dup� indica�ii din afar�, atunci m�car s-o facem corect! S� limit�m folosirea lui � la acele cazuri �n care acesta se justific�. Si s� sper�m c�, dup� asta, nu ni se va spune c� ar fi bine s� umbl�m pu�in, de exemplu, �i la z-ul din ZICE (lat. dicere), la f-urile din deja-reformata FILOSOFIE (lat. philosophia), la� etc. etc. � ca s� fim mai credibili! Dar dac�� Parc� po�i s� �tii? Dac� n-o fi de-ajuns? Nu ni se va sugera oare, la un moment dat, ��n numele drepturilor omului �i ale minorit��ilor�� ? Dar slavi�tii, ei nu au nimic de zis? Lor le place cum tocmai am �ncurcat noi vocalele subtile �i fluide ale domeniului lor de cercetare: �-ul bulg�resc, ú-ul sau ë-ul slavon, y-ul ucrainean, sau� non-vocala s�rbeasc� din srb � �n scopuri �restauratoare�? Dar elini�tii? Aoleu, parc� nici i-ul din HIDROGEN nu e tocmai y-ul care trebuie! Dar�? Cu respect, Claudia Mihai ¾ traduc�toare Marilena Panait ¾ economist�